Cantecul Jianului
de Grigore Alexandrescu
Frunza verde mar cretesc,
Stau in loc si ma gandesc:
Cu ce sa ma aranesc?
Cu arana mosului,
De coarnele plugului
Plugul este-o goanga rea,
Umbla de-a daratelea,
Cu niste coarne-ndarat,
Ma loveste tot in piept
Niste lemne invrajbite,
Niste vite prapadite
Niste lemne-ncrucisate,
Niste bucate stricate.
Au s-o face, -au nu s-o face,
Au de vara n-avem pace.
Ma gandii ca s-o brodesc,
Mai bine sa ma hranesc,
Sa pun plugul, sa brazdesc,
Unde-o fi crangul mai des
Sa trag brazda dracului
Prin usa bogatului,
Sa-i dau maciuci dupa cap,
Sa-l aduc la plug legat,
Sa-i iau ce a castigat.
Arde-va focul, ciocoi!
Pune-voi mana pe voi,
Cu maciuca sa va moi,
Ca voi ne beliti pe noi.
Bate vantul, viscoleste,
Eu de gazda n-am nadejde.
Caci mi-e gazda-n valea rea,
Mi-o pandeste potira,
Potira din Slatina,
Bat-o Maica Precista
Si sfanta Duminica!
Tine, gazda, nu ma da,
Ca ti-oi face-o malotea
Cu florile cit palma,
Sa se mire si doamna,
Si doamna lui Caragea.
Tine-ma cum ai tinut
Sa ma vaz Oltul trecut.
Mai badita, mai podar,
Greu de mine, greu s-amar!
Trage podul sa trec Oltul,
Ca ne-am prapadit cu totul
Trage podul mai la vale
Ca-ti arunc un glont in sale,
Trage podul mai de-a drept
Ca-ti arunc un glont in piept,
Mi-e degrab, nu pot s-astept,
Si mi-e murgul cam nebun,
Trece prin Olt ca pe drum,
Si mi-e murgul cam nerod,
Trece Oltul ca pe pod.
Da-te, murgule, pe lat
Si ma trece neudat.
Frunza verde de lipan,
N-ati auzit de-un Jian,
De un hot de capitan?
Bea vin de la carciumari,
Ia miei de pe la ciobani
Si nu le da nici un ban.
Mai badita carciumar,
Scoate o oca de vin,
S-inca una de pelin,
Scoate una, scoate doua,
Scoate patruzeci si noua.
Scoate vin de ne cinstiti,
Ca-s feciorii osteniti.
Scoate, mari, vin sa beau
Ca bune parale-ti dau.
Dar de-oi sta sa tot platesc…
La ce foc mai haiducesc?
Ti-oi da, mari, niste palme,
Ti-ar parea ca sint parale,
Si ti-oi da niste maciuci,
Ti-ar parea ca-s lei batuti.
Arda-te focul de prun!
Ce-ai facut rachiul bun,
De-a adormit Iancu-n drum?
Iancule, ciocoi turcit,
Ce te porti numa-n argint,
Din crestet pana-n pamant,
Caci mintea nu ti-a venit?
- Iancule, Jianule,
Poezii si proza
Lasa-ti nebuniile
Lasa-te de nebunii
C-am sa-ti dau si boierii.
- Nu-mi trebuie boierii,
Nu ma las de nebunii,
Ca ce castigi tu-ntr-o vara,
Eu castig numa-ntr-o seara,
Si geaba, mari, umblati
Pe mine sa ma-nselati.
De-oi pune mana pe voi,
De piele-o sa va despoi
Si din pielea dupa cap
Sa-mi fac un toc de baltag,
Iar pielea de la picioare
Sa-mi fac tocuri la pistoale.
Oltu-i mic, Oltetu-i mare,
Trece-un capitan calare
Cu cinci sute de catane,
Tot catane spataresti,
Unde da nu nimereste
Si pe Jianul goneste.
Dar Jianul e voinic,
Sade la tulpina-n crang,
La brau cu doua pistoale,
Stralucesc ca sfantul soare,
Si cu flinta la catare,
Fuge potera sa moara.
Romanul, 20 septembrie 1873
Cantecul Jianului
Aceasta pagina a fost accesata de 2047 ori.
